La nivelul statelor membre ale Uniunii Europene, risipa alimentară este de peste 89 de milioane de tone/anual, circa 180 de kilograme pe cap de locuitor. Alimentele aruncate în România reprezintă 2,55% din totalul risipei la nivel comunitar. Deşi este una dintre cele mai sărace ţări din Uniune, cu peste 40% din locuitori aflaţi în pragul sărăciei, România se află pe locul 10, la acest capitol, din cele 27 de ţări analizate de Eurostat în anul 2015. Sorin Minea, preşedintele Romalimenta, crede că orice român trebuie să ştie că nu trebuie să mănânce decât atât cât are nevoie.

„Orice produs îl dai gratis sau cu reducere de preţ dramatică va naşte tentaţii, hai să iau şi eu. Cât? Cât pot. Dacă reclama se face pe calitatea produsului este foarte bine, dar ea se face pe preţ. Oamenii iau mult. A face stoc este tot risipă. Orice om ar putea mânca la acelaşi preţ şi mult mai bine, dacă ar mânca strict cât îi este necesar şi dacă nu s-ar lăcomi la cantităţi pe care nu le mănâncă. Un produs de calitate în cantiatate optimă s-ar putea să fie mai ieftin decât un produs de calitate slabă mâncat cu kilogramele. Dacă s-ar face un studiu, s-ar putea vedea că pătura socială care aruncă cea mai multă mâncare este cea a populaţiei sărace. Pentru că ei sunt primii care merg la astfel de promoţii. Priviţi eticheta, cu cât lista de ingredienţi este mai lungă, produsul este mai ieftin”, a conchis Minea, într-o intervenţie avută în cadrul evenimentului „Reducem risipa alimentară. Preţuim hrana!”.

Subiectul îl preocupă şi pe euroalesul Daniel Buda, membru în cadrul Comisiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală din Parlamentul European, care militează de ani buni pentru o legislaţie anti-risipă la nivelul întregii Uniuni Europene. “Nimic nu se pierde, totul se transformă! Pe baza acestui principiu a fost gândit un proiect european care să reducă risipa alimentară, prin transformarea fostelor alimente și a subproduselor din lanțul alimentar, în hrană pentru animale. În cadrul Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European, al cărui membru sunt, s-a votat pentru îmbunătățirea acestui circuit pentru ca, în final, subprodusele din lanțul alimentar uman să fie utilizare ca hrană pentru animale. Comisia pentru Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară, competentă în fond, a inclus o serie de sugestii. Aceasta a subliniat faptul că mijloacele de subzistență ale fermierilor depind de comercializarea produselor lor și că pierderile de produse la nivelul exploatațiilor înseamnă pierderi de investiții și de venituri. De asemenea, s-a solicitat să se ia act de posibilitățile de optimizare a utilizării fostelor alimente și a subproduselor din lanțul alimentar în producția de hrană pentru animale, precum și de importanța acestora pentru producția primară, cu specificația că este nevoie de o mai bună trasabilitate. În același timp, a fost subliniată importanța cooperării, de exemplu prin intermediul organizațiilor de producători, în vederea unui acces sporit la finanțare pentru inovare și investiții în tehnologii de tratare, precum compostarea și digestia anaerobă sau prelucrarea ulterioară a produselor, ceea ce le-ar putea facilita fermierilor accesul la noi piețe și clienți. A fost subliniat și faptul că risipa de alimente din etapa de producție primară este greu de cuantificat și a solicitat Comisiei să identifice și să disemineze în statele membre cele mai bune practici privind colectarea datelor referitoare la pierderea și risipa alimentară din cadrul exploatațiilor, fără plasarea unei sarcini administrative suplimentare asupra fermierilor. Inițiativele gestionate de fermieri pot oferi soluții economice viabile și pot valorifica produse care, în caz contrar, ar putea ajunge să se irosească. Am depus o serie de amendamente la acest proiect prin care am solicitat statelor membre să monitorizeze și să comunice la timp pierderile înregistrate în consumul de alimente. De asemenea, am atras atenția asupra nevoii unei platforme de sprijin financiar care să atragă investiții și inovare în vederea reducerii pierderilor, precum și transformarea pierderilor de alimente în energie. Pentru ca acest circuit să funcționeze, am subliniat necesitatea instituirii unui organism de prognoză coordonat la nivelul UE în vederea evitării blocajelor în urma supraproducției și a volatilității prețurilor”, ne-a dezvăluit Daniel Buda.

Acest articol este proprietatea Pagina Europeană și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

Articole similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Scroll to top