Mihai Tudose a efectuat prima deplasare pe plan extern de la preluarea mandatului de premier pentru a se întâlni cu mai mulţi oficiali europeni: preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, președintele Consiliului European, Donald Tusk, respectiv comisarul european Corina Creţu.

Tudose a fost însoţit şi de ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, binecunoscut în cercurile înalte de la Bruxelles încă de când era unul dintre cei mai activi membri ai Parlamentului European.

Cele mai importante mesaje transmise de Mihai Tudose în urma întâlnirilor

Am stabilit câteva lucruri foarte clare cu Comisia Europeană, cu Consiliul European, în special cu domnul președinte Juncker, despre ceea ce înseamnă România de azi și ceea ce vrea să fie România de mâine: România, ca stat membru, un stat puternic, un partener puternic pentru tot ceea ce înseamnă provocările Uniunii Europene. De asemenea, o colaborare foarte bună între Guvernul României şi tot ceea ce înseamnă nivel de comisar european. Astfel, cel puţin o dată pe lună, toţi miniştrii implicaţi în proiecte europene vor veni la Bruxelles, vor vorbi cu comisarii, vom avea contacte regulate la nivel de Consiliu şi Comisie pentru ca ceea ce facem noi în România să nu mai ajungă la Bruxelles distorsionat, să nu mai existe deosebiri majore între realitate şi percepţie.

De asemenea, şi cu această ocazie să încercăm să profităm şi de experienţa acumulată la nivel de Uniune Europeană, fiindcă sunt state cu exerciţiu mai îndelungat în ceea ce încercăm noi să facem acum. Pe de altă parte, o veste bună este că prin eforturile întregii delegaţii, – nu sunt numai eu la Bruxelles, sunt miniştri, ca să încep cu doamna Rovana Plumb, domnul ministru de finanţe, Ionuţ Mişa, care este la ECOFIN, domnul ministru Victor Negrescu – s-a reuşit ca săptămâna aceasta să se deblocheze 600 de milioane de euro prin acele celebre autorităţi de management care încep să fie validate. Este un prim semn bun. Întârzierea aceasta nu se datorează celor ce s-au întâmplat în acest an, ci pur şi simplu de la 1 ianuarie încercăm să descâlcim şi să implementăm aceste lucruri după guvernarea din 2016 care a avut absorbţie zero, după cum ştiţi cu toţii, şi n-am găsit nicio autoritate de management în funcţiune. I-am asigurat pe interlocutori de stabilitate monetar-financiară, în primul rând, ţinta de deficit asumată de 3%, MTO de asemenea intrăm în zona de credibilitate, şi stabilitate şi credibilitate pe tot ceea ce înseamnă legi de la cele foarte importante şi care suscită foarte mult interes şi care sunt şi pe agenda MCV, unde avem promisiuni că până la preluarea preşedinţiei în 2019 lucrurile se vor închide, dacă, evident, noi ne vom urmări în continuare parcursul care este apreciat. Am stabilit atât cu domnul Juncker cât şi cu prim-vicepreşedintele Timmermans o modalitate de lucru de a comunica în timp real despre stadiul evoluţiei lucrurilor. Şi domnul ministru de justiţie va veni la Bruxelles să explice ce se întâmplă acum. Ceea ce se doreşte de la România, practic, este acest tip de comunicare publică, de comunicare în general cu Comisia şi ca tot ceea ce facem să se bazeze pe o îndelungă şi profundă consultare cu toţi factorii implicaţi, de la societate civilă la organismele de control intern al justiţiei. În niciun caz nu vor mai fi derapaje de genul surprizelor în cadrul guvernului. Şi vom urma un traseu predictibil cu parlament cu tot şi cu consultare generală. Cam acestea au fost în mare. Evident s-a vorbit despre politica de coeziune, despre fondurile pentru agricultură.

Am vorbit cu doamna comisar Corina Creţu, căreia îi mulţumesc şi pe această cale, este un sprijin extraordinar pentru România. Am vorbit despre alte cerinţe pe care le poate avea România şi fonduri care se pot aloca, numai pe bază de proiecte, nu pe dorinţe, pe vorbe, pe iluzii şi avem tot ajutorul de la domnia sa, ajungând până la a identifica o soluţie să ieşim din acea zonă de penalitate pe penitenciare, să găsim o soluţie să construim un penitenciar pe fonduri europene, iar apoi, având acest buffer, să putem să mutăm locatarii din celelalte penitenciare, pe rând, să le reabilităm şi pe celelalte tot pe fonduri europene.

De asemenea, am discutat despre deblocarea fondurilor, dar pe bază de proiect, pentru trei spitale regionale. Aici aşteptăm proiecte de la BEI până în septembrie, angajamentul nostru este ca din septembrie până la finalul anului să terminăm şi noi procedurile de achiziţie publică, ca de la anul să înceapă lucrările efectiv. Politica de vecinătate – sprijinul pentru Moldova, atât din partea Comisiei cât şi a Consiliului, este foarte important. Nu trebuie să uităm nicio clipă că suntem o ţară importantă a UE, dar suntem la marginea UE, la graniţă şi că ne revine o sarcină imensă atât din punctul de vedere al asigurării drumului pro-european al Moldovei, dar şi din punctul de vedere a tot ceea ce va însemna Schengen, un alt punct atins, sperăm ca împreună cu Bulgaria, în maximum doi ani, până când luăm preşedinţia, lucrurile să fie rezolvate. La Schengen au fost şi interlocutorii de acord că din punct de vedere tehnic lucrurile sunt aproape gata, dacă nu gata complet, fiind mai mult o problemă politică şi de concurenţă, că lucrurile s-au dus spre zona economică mai mult. 

Liderii europeni sunt mulţumiţi cu ceea ce s-a întâmplat până acum. Suntem pe drumul cel bun. Condiţia esenţială este ca noi să ne menţinem şi sensul şi viteza cu care mergem. V-am spus şi vă repet, domnul ministru al justiţiei va veni până la Bruxelles să explice exact atât preşedintelui Juncker, cât şi domnului vicepreşedinte Timmermans despre ceea ce face el acum. Am vorbit despre MCV, am vorbit despre predictibilitatea în actul de justiţie şi despre accesul la justiţie a cetăţeanului şi evident despre libertatea actului de justiţie.

Am reiterat din nou foarte ferm că nu vom introduce acel impozit suplimentar pe cifra de afaceri, că suntem predictibili în ceea ce priveşte sistemul financiar-fiscal şi că din tot ce înseamnă simulările noastre de acum şi aşteptările noastre vor rămâne în ţinta de 3%. Am atins subiectul cu domnul preşedinte Juncker asupra unei directive europene de anul trecut, care prevede printre altele un efort conjugat al statelor europene de transparenţă şi interconectivitate pe informaţii financiare despre multinaţionale sau firme care îşi externalizează profitul, ducând la scăderea artificială a bazei de impozitare. Este o directivă foarte importantă şi va trebui să o implementăm oricum. Dar aici vorbim de principiu ca cel care.., ca fiecare agent economic să-şi plătească impozitele acolo unde obţine profitul. Ceea ce vorbeam noi puţin înainte este un pic pe lângă acest subiect, fiindcă el nu-şi mai externalizează profitul, ci pur şi simplu îl ascunde în afara UE. Şi domnia sa ne-a dat dreptate că trebuie să găsim mecanisme aici, dar nu o să implementăm nimic de acest gen, care să rezolve un caz şi să strice buna funcţionare a altor agenţi economici corecţi.

„PREŞEDINŢIA ROMÂNĂ A UNIUNII EUROPENE A FOST UN SUBIECT COMUN LA TOATE ÎNTÂLNIRILE. ESTE FOARTE IMPORTANT, PENTRU CĂ PREŞEDINŢIA ROMÂNIEI NU TREBUIE SĂ DUCĂ UE PE ALT DRUM DECÂT DE PÂNĂ ACUM. DOMNUL MINISTRU VICTOR NEGRESCU ESTE FOARTE IMPLICAT, ARE EXPERIENŢA PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI VA COLABORA FOARTE BINE CU ÎNALŢII OFICIALI EUROPENI”

Acest articol este proprietatea Pagina Europeană și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

Articole similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Scroll to top