parlamentul05

În ultimele luni, Parlamentul European a înființat două comisii de anchetă pentru examinarea revelațiilor privind măsurarea incorectă a emisiilor autovehiculelor și acuzațiile aduse la adresa unor persoane și companii că ar ascunde bani în străinătate. Două comisii speciale consecutive au lucrat pentru o impozitare mai corectă a multinaționalelor. Acestea sunt câteva exemple de punere în practică a dreptului de anchetă al Parlamentului European pentru abordarea îngrijorărilor europenilor. Puterile Parlamentului sunt specificate în decizii oficiale ale guvernelor UE și sunt justificate de faptul că această instituție este aleasă pentru a reprezenta interesul europenilor. Cum domeniul anchetelor este specificat clar în tratatele UE, deputații preferă adesea să creeze comisii speciale care să abordeze chestiuni mai generale sau care implică țări din afara Uniunii. Parlamentul lucrează și pentru ameliorarea felului în care funcționează comisiile de anchetă pentru o mai mare eficiență a acestei forme de control.

Comisiile de anchetă

Tratatul de la Maastricht (1992) conferă Parlamentului dreptul de a investiga acuzațiile de încălcare a dreptului UE și administrație defectuoasă a legislației de către instituțiile europene sau statele membre (Articolul 226 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene). Comisia parlamentară poate invita martori și cere documente, însă statele membre sau instituțiile UE pot decide pe cine trimit și pot refuza cooperarea pe motiv de confidențialitate sau siguranță publică sau națională (regulile sunt specificate într-o decizie comună a Consiliului, Parlamentului și Comisiei). În afară de cele mai recente comisii (pentru emisii și Panama Papers), Parlamentul a mai avut trei comisii de anchetă de la Tratatul de la Maastricht, una dintre ele pentru abordarea crizei provocate de boala vacii nebune, înființată în 1996 și care a publicat raportul final în 1997.

În căutarea unui control politic mai puternic

Tratatul specifică faptul că Parlamentul poate fixa detaliile privitoare la activitatea comisiilor de anchetă, însă, deoarece acestea afectează alte instituții UE și statele membre, actul legal care face aceste modificări are nevoie de aprobarea Consiliului și Comisiei pentru a intra în vigoare. La sfârșitul mandatului legislativ trecut (aprilie 2014), Parlamentul a aprobat un regulament care îi va conferi mai multe puteri pentru a convoca anumiți funcționari sau a cere sancțiuni pentru refuzul nemotivat de a apărea în fața comisiei. Guvernele și Comisia și-au manifestat rezervările, dar Parlamentul negociază cu acestea un compromis.

Comisiile speciale

Dacă Parlamentul dorește să examineze chestiuni care ies din domeniul comisiilor de anchetă definit de Tratat, adică chestiuni mai generale, care nu se referă direct la încălcarea dreptului european sau care implică țări din afara UE, poate fi înființată o comisie specială. Aceasta nu are oficial puteri de anchetă și se bazează mai mult pe bunăvoința guvernelor și indivizilor de a coopera. De multe ori, comisia încearcă să propună măsuri legislative pentru viitor. Până acum au existat 16 comisii speciale, care au examinat, printre altele, extrădarea suspecților de terorism – CIA (2006), schimbările climatice (2007), criza economică și financiară (2009), crima organizată, corupția și spălarea de bani (2012) și deciziile fiscale (două comisii).

Acest articol este proprietatea Pagina Europeană și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

Articole similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Scroll to top