rusia1

Relațiile dintre Uniunea Europeană şi Federaţia Rusă au fost întotdeauna tensionate, dar s-au deteriorat și mai mult odată cu implicarea Moscovei în bombardamentele din Alep. Şefii statelor membre ale Uniunii Europene, reuniți la Consiliul European, au discutat recent şi despre strategia față de Rusia. Nu în ultimul rând, deputații europeni au condamnat ferm rolul jucat de Rusia în Siria și au cerut o „reevaluare critică” a relațiilor Uniunii Europene cu această țară.

Rolul Rusiei în Siria

Deputații au condamnat ferm atrocitățile din Siria, într-o rezoluție adoptată în urmă cu două săptămâni, și au făcut apel la toate părțile implicate în conflict, în special Rusia și regimul Assad, pentru a opri toate atacurile asupra civililor. De atunci, însă, tensiunile au escaladat, în contextul în care Rusia continuă să sprijine militar ofensiva lui Assad, inclusiv bombardamentele din Alep. Recent, miniștrii de externe ai statelor UE au reiterat faptul că nu poate să existe o soluție militară pentru conflictul care macină Siria, ci trebuie căutată o soluție politică. Șefii de stat din UE au discutat, de asemenea, la summit-ul UE de la Bruxelles, despre modul în care trebuie gestionată relația cu Rusia.

Ucraina

UE a impus sancțiuni economice și diplomatice asupra Rusiei în martie 2014, ca urmare a anexării Crimeii și a implicării Rusiei în conflictul din Ucraina. Rusia a răspuns prin interzicerea a jumătate din importurile de produse agricole și alimentare din UE. Alesul austriac Othmar Karas, membru PPE, care este și șeful delegației din comisia parlamentară pentru cooperarea UE-Rusia, a vorbit despre o soluție pașnică pentru soluționarea conflictului din Ucraina. „O soluție pașnică a conflictului din estul Ucrainei necesită punerea în aplicare a acordurilor de la Minsk și, prin urmare, respectarea suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei”, a declarat deputatul european. Potrivit acestuia, „deoarece acordurile de la Minsk nu sunt puse în aplicare, nu se pune problema ștergerii sancțiunilor pentru Rusia și nici nu se poate vorbi despre afaceri între Rusia și UE”.

Contracararea propagandei

În iunie 2015, deputații europeni și-au exprimat îngrijorarea profundă referitoare la faptul că Rusia finanțează partide radicale și extremiste din Uniunea Europeană. De asemenea, au subliniat că Rusia limitează libertatea presei și a Internetului, în timp ce propaganda și dezinformarea au ca țintă Uniunea Europeană. Karas a comentat: „Susțin pe deplin inițiativele UE în abordarea dezinformării și propagandei în războiul în curs de desfășurare cu Rusia. Acest lucru nu înseamnă că statele membre trebuie să se angajeze în contra-propagandă, ci să prezinte lucrurile așa cum sunt ele în realitate”. Comisa pentru afaceri externe a elaborat un proiect pe această temă. Potrivit comisiei, guvernul rus folosește agresiv propaganda, utilizând o serie de instrumente cum ar fi think tank-uri, posturi de televiziune în mai multe limbi și social media. Rezoluția comisiei pentru afaceri externe va fi votată de eurodeputații europeni în sesiunea plenară din noiembrie.

Viitorul relațiilor UE-Rusia

Karas a subliniat importanța cooperării și a comunicării atunci când se discută calea de urmat pentru UE și Rusia, pentru a face față provocărilor comune. „Uniunea Europeană trebuie să rămână unită și fermă prin reafirmarea principiilor dreptului internațional, fiind în același timp deschisă pentru a profita de orice ocazie pentru dialog”, a spus eurodeputatul, citat de pagina instituţiei europene. În final, acesta a adăugat că „trebuie să intensificăm contactele cu oamenii și cu societatea civilă din Rusia”.

Acest articol este proprietatea Pagina Europeană și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

Articole similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Scroll to top