Peste 78.000 de noi cazuri de cancer apar anual în România, în creştere cu aproape 4.000 faţă de 2008, și tot anual 50.000 de oameni mor din cauza maladiilor oncologice, după cum arată datele furnizate de Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer. Cu 3,2 milioane de cazuri noi şi 1,7 milioane de decese pe an, cancerul reprezintă a doua cauză importantă de mortalitate în Europa. Deşi peste 40% din decesele provocate de cancer pot fi prevenite, cancerul însumează 20% din totalul deceselor în Uniunea Europeană. România are una dintre cele mai ridicate rate ale mortalității prin cancer din Europa și asta pentru că pacienții descoperă boala târziu, având în vedere că în țară nu există programe de prevenție, iar accesul la tratament este limitat. Deși datele sunt îngrijorătoare, măsurile întârzie să apară.

Daniel Buda, membru în cadrul Comisiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală din Parlamentul European, a tras numeroase semnale de alarmă cu privire la creşterea alarmantă a numărului de cazuri de cancer în rândul agricultorilor şi a cerut în acest sens intervenţia Comisiei Europene. „Cauzele și tipurile acestei boli diferă, de la cancerul de piele cauzat de expunerea îndelungată la soare, până la cancerul pulmonar determinat de inhalarea diferitelor substanțe folosite la erbicidarea terenurilor. De asemenea, este de menționat faptul că principala cauză a deceselor din Uniunea Europeană care au legătură cu locul de muncă este cancerul iar în România s-a constatat faptul că din cauza acestei boli mor aproximativ 50 de mii de oameni anual. Este imperios necesar să fie luate măsuri de conștientizare pentru cei care deţin ferme, indiferent dacă acestea din urmă sunt mici sau cu mai mulți angajați. Angajații trebuie să fie informați cu privire la cauzele apariției acestei boli precum și la modalitățile în care aceștia pot fi protejați, feriți pe cât posibil de dezvoltarea cancerului”, a declarat eurodeputatul care face parte din Grupul Partidului Popular European, cel mai important grup parlamentar de la Bruxelles.

Comisarul european pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale, competențe și mobilitatea forței de muncă, Marianne Thyssen, i-a răspuns prompt euroalesului şi a transmis că, la începutul anului 2018, Comisia intenţionează să adopte o propunere în acest sens. „Lupta împotriva cancerului profesional reprezintă o prioritate pentru Comisie. În acest sens, Comisia desfășoară mai multe acțiuni legislative și nelegislative de sensibilizare cu privire la prevenirea cancerului profesional și la mai buna promovare a punerii în aplicare a legislației relevante a Uniunii Europene. Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă sprijină schimbul de bune practici și acțiunile de sensibilizare în acest domeniu. Directiva 89/391/CEE2 prevede cerințe minime sub forma unor principii generale privind prevenirea riscurilor profesionale, protecția sănătății și securității, eliminarea factorilor de risc și de accident, informarea, consultarea, participarea echilibrată și formarea lucrătorilor și a reprezentanților acestora, precum și liniile directoare generale privind aplicarea principiilor menționate. Directiva respectivă este completată în ceea ce privește expunerea la substanțe chimice periculoase, de Directiva 98/24/CE3 șide Directiva 2004/37/CE4, care se aplică în cazul în care lucrătorii sunt expuși la pesticide care sunt „agenți chimici periculoși” sau „agenți cancerigeni” și/sau „mutageni”, în sensul acestor directive.În 20165 și în 20176, Comisia a adoptat două propuneri pentru modificarea Directivei 2004/37/CE. Astfel cum a subliniat Comisia, aceste două propuneri prevăd revizuirea a două propuneri deja existente și includerea a 16 noi valori limită de expunere profesională pentru agenții cancerigeni în domeniul de aplicare al directive”, se arată în răspunsul Comisarului European transmis europarlamentarului Daniel Buda.

„Comisia contează pe Parlamentul European să ia poziție cu privire la aceste propuneri în cel mai scurt timp pentru ca valorile limită de expunere să intre în vigoare cât mai curând posibil. Lucrările pregătitoare pentru o viitoare propunere au început deja, cu obiectivul adoptării unei propuneri a Comisiei la începutul anului 2018”, a mai notat Marianne Thyssen în răspunsul oferit.

Acest articol este proprietatea Pagina Europeană și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

Articole similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Scroll to top