Incidenţa cancerului de colon în România a crescut de trei ori de la Revoluţia din 1989.  În Europa, dintre toate tipurile de cancer, cel de colon este a doua cauză de deces. Anual, în lume mor 700.000 de oameni din aceeaşi cauză. Despre cancerul de colon, profesorul Marcel Tanţău susţine: „Trebuie să ne dăm seama că a crescut şi durata de viaţă, iar cancerul de colon este o boală care creşte odată cu vârsta. E adevărat că a crescut numărul cancerului de colon şi la vârste tinere. Sperăm să introducem curând screening-ul pentru cancerul de colon, pentru care România este deficitară. Suntem printre puţinele ţări din Uniunea Europeană care nu are un program naţional de screening pentru cancer de colon”. Preşedintele Societăţii Române de Coloproctologie susţine că modul de viaţă nesănătoas este unul din factorii care duc la cancerul de colon: „Este şi un teren genetic în cancerul de colon şi în bolile inflamatorii ale intestinelor. Un mod de viaţă sănătos întotdeauna ne ajută, ne face să prevenim anumite afecţiuni. O alimentaţie sănătoasă înseamnă să consumăm şi fructe şi legume proaspete, lichide cât de multe, să evităm preparatele acestea industrializate, de care exagerăm în consumarea lor. Dulciurile sunt o problemă reală, care sunt în exces consumate de la vârste fragede. Factorii de mediu prin alimentaţie şi poluare favorizează cancerul de colon”, a spus Tanţău.  Medicii susţin că cele mai multe persoane afectate de cancerul de colon sunt trecute de 55 de ani. iar numărul bolnavilor este mai mare în rândul bărbaţilor. De asememena, doctorii îi sfătuiesc pe oameni să facă obligatoriu o colonoscopie după vârsta de 50 de ani, iar odată cu înaintarea cu vârsta să o repete de cât mai multe ori. Polipii descoperiţi la timp pot salva viaţa pacienţilor.  Şi Irinel Popescu, şeful Clinicii de Chirurgie şi Transplant Hepatic de la Institutul Clinic Fundeni, a vorbit despre ca incidenţa cancerului de colon.

„E o boală cu mortalitate ridicată şi ne dă de gândit. Pretenţiile noastre sunt mai mari. De asta, pregătirea proctologilor trebuie să fie ridicată, pentru a ţine pasul cu aceste realizări. Ideea este să punem accentul pe screening. Trebuie să oferim românilor aceaşi şansă de viaţă şi aceaşi rată de supravieţurire ca în Europa de Vest şi Statele Unite”, a spus Irinel Popescu. Situaţia îl îngrijorează şi pe euroalesul Daniel Buda, care a interpelat recent Comisia Europeană pe această temă. „Cazurile de cancer de colon se clasează pe a doua poziţie ca frecvenţă în rândul celor mai agresive forme de cancer în România. În ultimii 27 de ani, numărul acestor cazuri s-a triplat. În ciuda faptului că a fost aprobat un program naţional de screening pentru cancer de colon în urmă cu 10 ani, acest program nu beneficiază de finanţarea aferentă, aspect ce a generat multiplicarea acestor cazuri în ultimul deceniu. Detectarea bolii înaintea apariţiei semnelor clinice este esenţială deoarece se poate depista cancerul într-un stadiu incipient, iar drept urmare tratamentele ulterioare sunt mai puţin invazive şi cu o rată de succes mai mare. La nivelul Europei, aceste programe de screening există de câţiva ani, cazurile de cancer de colon reducându-se cu 20%. De asemenea, screeningul pentru cancer de colon este unul dintre cele trei screeninguri obligatorii pentru statele membre, alături de cel mamar şi de col uterin. Într-un stat în care zilnic mor 130 de persoane din cauza cancerului, iar anual se înregistrează 15.000 de cazuri noi de cancer de colon în România, care sunt instrumentele de care dispune Comisia în vederea sprijinirii programelor de screening pentru cancerul de colon atât în România, cât şi în alte state membre?”, a notat Buda.

Acest articol este proprietatea Pagina Europeană și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

Articole similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Scroll to top