Ambalajele impermeabile utilizate pentru pizza, hamburgeri și alte alimente gata preparate conțin substanțe fluorurate potențial dăunătoare, informează un studiu publicat recent. Cercetările efectuate pe subiecți umani sugerează că substanțele perfluoroalchilate (PAFS), utilizate pentru impermeabilizarea hârtiei și a cartonului ambalajelor produselor alimentare tip fast-food, sunt asociate cu anumite tulburări de dezvoltare la copii, scăderea fertilității, dar și creșterea riscului de apariție a cancerului și a problemelor la nivelul tiroidei, potrivit agenției pentru substanțe toxice și registrul bolilor din Statele Unite. Studii anterioare au demonstrat că aceste substanțe se pot regăsi în alimentele care iau contact cu ambalajele, mai arată sursa citată. Noul studiu, publicat în jurnalul american ”Environmental Science și Technology Letters”, a testat peste 400 de eșantioane de ambalaje de la 27 de lanțuri de fast-food. Aproape jumătate dintre ambalajele de hârtie și 20% dintre cele de carton precum cutiile pentru pizza și cartofi prăjiți conțin fluor, utilizat la impregnarea unor materiale în vederea impermeabilizării acestora, precum hainele rezistente la umezeală, mochete care resping apa sau recipientele antiadezivele. Statele Unite au început să reducă începând din anul 2000 utilizarea unora dintre aceste substanțe PAFS în producția ambalajelor, însă alte țări, printre care şi România, continuă să le întrebuințeze în acest scop. Rezultatele acestui studiu îl îngrijorează pe euroalesul Daniel Buda, care a decis să interpeleze Comisia Europeană pe această temă. „Substanțele perfluoroalchilate sunt utilizate pentru a proteja cartonul folosit pentru ambalarea produselor alimentare în vederea evitării pătrunderii de apă sau de alte particule lichide în interiorul cutiei. Totuși, în contact cu mâncarea, aceste substanțe pot favoriza apariția cancerului, dar pot produce și anumite tulburări de dezvoltare la copii. Având în vedere că tendința consumului de alimente de tip fast-food în rândul copiilor este una în creștere, aceștia sunt cei mai predispuși a dezvolta anumite boli, dată fiind vulnerabilitatea crescută a copiilor la produsele chimice. Care sunt instrumentele de care dispune Comisia în vederea interzicerii utilizării acestor tipuri de substanțe în ambalajele folosite pentru produsele fast-food?“, a notat Buda.

În răspunsul primit zilele acestea, comisarul european pentru sănătate și siguranță alimentară, Vytenis Andriukaitis, i-a transmis euroalesului român faptul că în acest moment Comisia Europeană urmează să decidă ce măsuri ar putea fi luate în viitor în materie de reglementare a materialelor care intră în contact cu produsele alimentare în Uniune. Redăm mai jos răspunsul comisarului Andriukaitis: “Regulamentul (CE) nr. 1935/20041 prevede că, în condiții de utilizare normale sau previzibile, constituenții acestor materiale nu trebuie să se transfere în produsele alimentare în cantități care ar putea periclita sănătatea umană. Dacă, în urma consultării Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară, devine evident faptul că nu sunt controlate în mod corespunzător riscurile legate de utilizarea unui material care intră în contact cu produsele alimentare, regulamentul permite Comisiei să adopte o măsură specifică pentru a reglementa suplimentar utilizarea materialului respectiv. O astfel de măsură, bazată pe evaluarea riscului, ar putea interzice utilizarea unei substanțe la fabricarea materialului respectiv.În ceea ce privește substanțele menționate de distinsul membru, anumite substanțe perfluorurate intrăîn domeniul de aplicare al legislației Uniunii privind materialele plastice care intră în contact cu produsele alimentare2 și fac obiectul unor restricții specifice de utilizare. Utilizarea lor în alte materiale care intră în contact cu produsele alimentare, cum ar fi hârtia și cartonul, poate fi reglementată în modspecific la nivel național, în temeiul articolului 6 din Regulamentul (CE) nr. 1935/2004.În acest sens, Comisia a publicat recent un studiu care oferă o descriere cuprinzătoare a situației actuale în ceea ce privește materialele care intră în contact cu produsele alimentare pentru care nu există măsuri armonizate la nivelul UE. Studiul prezintă situația actuală din cadrul lanțului de aprovizionare specific industriei de profil și oferă informații detaliate privind măsurile naționale în vigoare pentru aceste materiale. Comisia evaluează în prezent rezultatele acestui studiu și urmează să decidă ce măsuri ar putea fi luate în viitor în materie de reglementare a materialelor care intră în contact cu produsele alimentare în UE. Într-o primă fază, Comisia va efectua o evaluare care se va baza pe studiul menționat și care va contribui la evaluarea adecvării cadrului actual de reglementare al UE, atât pentru sectoarele armonizate, cât și pentru cele nearmonizate”.

Acest articol este proprietatea Pagina Europeană și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

Articole similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Scroll to top