974x468

Cotidianul catolic “Avvenire” trage un semnal de alarmă cu privire la exploatarea imigranţilor în Puglia. Exploatarea a crescut, salariile au scăzut. Pe câmpurile din Nardò (provincia Lecce) ziua de lucru începe înainte de ivirea zorilor, cu caporalul care formează echipele: între şase şi zece persoane, în funcţie de cerere. El este cel care decide cine va putea câştiga ceva şi cine – poate pentru că a protestat – rămâne lefter. Apoi se pleacă pe câmpurile de pepeni şi roşii, înghesuiţi la bordul unor autoturisme şi microbuze. Se începe devreme, în jurul orei 5.00, pentru a exploata orele mai puţin fierbinţi ale zilei, dar deja la ora 10.00 căldura este intolerabilă. În mod normal – în agricultură – sunt prevăzute pauze în orele cele mai calde. Însă pentru a optimiza timpii şi costurile, muncitorii agricoli sunt obligaţi să lucreze în ritmuri epuizante şi în condiţii extrem de grele. Apoi, pentru unii exploatarea este şi mai mare. „Lucrătorii sunt deseori utilizaţi chiar şi mai mult de doisprezece ore pe zi”, denunţă sindicatul Flai-Cgil. Echipe de muncitori agricoli care încep să lucreze la 5 dimineaţa şi care, aproape întotdeauna, odată încheiată munca pe câmp, sunt mutate, la sfârşitul dimineţii, să lucreze pe un alt câmp până după-amiaza târziu. La 17.00, în sfârşit, caporalul dă semnalul: după zece ore de muncă muncitorii îşi pot îndrepta spatele. Plata pentru culegătorii de roşii este de patru euro pentru fiecare lădiţă umplută. Cei mai bravi ajung la şapte lădiţe, însă nu pot băga în buzunar cei 28 de euro care le revin.

De fapt, din această sumă trebuie scăzută cota pentru caporal, preţul transportului, sandviciului şi al sticlei cu apă. Când merge bine, lucrătorilor agricoli le rămân în buzunar circa douăzeci de euro. Doi pentru fiecare oră de muncă petrecută pe câmpuri. Foarte probabil, aceasta se poate să fi fost „ziua tipică” a lui Mahomed, sudanezul de 47 de ani mort lunea trecută pe un câmp de roşii de lângă Nardò (Lecce). O zi identică cu cea a mii de lucrători proveniţi din multe ţări diferite (România, India, etc.) care sunt exploataţi pe câmpurile din întreaga Italie, a relatat cotidianul “Gazeta Românească“. Potrivit estimărilor observatorului Placido Rizzotto al Flai-Cgil, sunt circa 400.000 de lucrători (din care 80% străini) care riscă să se confrunte cu fenomenul caporalatului. Lucrători în acord, subplătiţi şi exploataţi. Costrânşi să trăiască în case abandonate şi dărăpănate, aproape întotdeauna fără curent, apă potabilă şi servicii igienice.  Lucrătorii sunt cu precădere români şi bulgari care – în mod paradoxal – pentru faptul că sunt comunitari sunt penalizaţi în plus.

Citește și: 

Oraș antic, descoperit sub Marea Neagră

“Europa Liberă”: Singura miză regală? Succesiunea cu multe zerouri!

Veste bună pentru fermierii români! Ce a decis UE

Profesoară din SUA: „7 motive pentru care m-am mutat în România”

Ei vor moșteni Coroana României. Totul despre urmașii Regelui Mihai

A început monitorizarea. Ce riști dacă-i dai “like” lui Ceaușescu

Acest articol este proprietatea Pagina Europeană și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

Articole similare

3 Responses to Muncitori români, sclavi pe plantațiile din sudul Italiei!

  1. […] PaginaEuropeana.ro v-a prezentat cazul miilor de muncitori români care sunt exploatați mai rău decât sclavii pe plantațiile din sudul Italiei. Conform raportului „Dossier Statistico Immigrazione 2014”, majoritatea românilor din Italia (trei din patru) beneficiază de contracte full-time, pe perioadă nedeterminată. Cele mai multe românce lucrează în casele italienilor ca asistente sau menajere, sunt angajate prin diferite firme de curăţenie sau muncesc în restaurante și în hoteluri. Bărbaţii, în patru din zece cazuri, sunt angajaţi în construcţii. Raportul avertizează însă şi asupra condiţiilor dificile de muncă ale angajaţilor români: numai în anul 2013, aproape 17.000 de români aflaţi în Italia au suferit accidente la locul de muncă, în 39 de cazuri fiind vorba de accidente mortale – un record printre angajaţii străini! Este și cazul lui Ioan Puşcaşu, care avea 46 de ani și era de loc din satul Costeşti, comuna Răchiţi, judeţul Botoșani. […]

  2. saba spune:

    .. incet, incet romanii vor afla mai mult despre adevaratul rai din UE si nu numai..

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Scroll to top