Obezitatea îi afectează peste foarte mulţi dintre românii cu vârsta peste 18 ani, conform studiului epidemiologic “Obezitatea în România – Prevalenţa obezităţii şi a factorilor de risc ai obezităţii în populaţia adultă din România”, care a fost lansat recent de Asociaţia Română pentru Studiul Obezităţii. Rezultatele studiului arată o rată a obezităţii de 21,3% şi o prevalenţă a supraponderii de 31,1%, la românii cu vârste cuprinse între 18 şi 79 de ani.

Astfel, potrivit studiului, obezitatea afectează 23% dintre bărbaţi, faţă de 20,3% dintre femei, iar supraponderea, 41,6% dintre bărbaţi comparativ cu 24,7% dintre femei. Conform analizei, rata obezităţii creşte odată cu vârsta, astfel că, în timp ce la adulţii de până în 39 de ani obezitatea are o prevalenţă de 9,9%, procentul creşte la 30,1 la grupa de vârstă 40 – 59 de ani şi ajunge la 41,6% la persoanele de peste 60 ani. La nivel mondial, obezitatea şi supraponderea reprezintă probleme de sănătate publică, motiv pentru care se fac multiple eforturi de implementare a programelor de prevenţie şi control al acestora. Datele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii arată că supraponderea şi obezitatea se asociază cu un risc crescut de boli cronice printre care se numără diabetul zaharat, hipertensiunea arterială, boala coronariană şi unele forme de cancer, precum şi cu scăderea speranţei de viaţă şi a calităţii vieţii. Un american obişnuit consumă zilnic 250 de grame de zahăr sau 90 kg de zahăr anual. 80% dintre americani sunt supraponderali şi 30% sunt declaraţi obezi. Un american din trei moare prin  cancer,  boală de inimă, accident vascular cerebral sau diabet, toate aceste boli fiind corelate cu creşterea consumului de zahăr. Nici în România statisticile în această privinţa nu sunt deloc îmbucurătoare.

Situaţia îl îngrijorează şi pe euroalesul Daniel Buda, membru al Comisiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală din Parlamentul European, care a adresat Comisiei Europene o întrebare cu solicitare de răspuns scris pe tema zahărul mascat din alimente. “În recomandările Organizației Mondiale a Sănătății cu privire la consumul de zahăr este specificat faptul că un adult ar trebui să consume o cantitate de cel mult 25 de grame de zahăr zilnic. Cu toate acestea, consumul mediu este unul îngrijorător de 82 de grame pe zi în rândul adulților.Acest fenomen al consumului exagerat de zahăr are o serie de cauze, una dintre cele mai importanteși poate cel mai puțin cunoscute de către consumator fiind prezența zahărului în 80% din alimente. Producătorii apelează la diferite subterfugii în dorința unui profit mai ridicat, astfel că aceștia aleg să nu menționeze explicit pe etichetele produselor conținutul de zahăr, folosind alte denumiri inaccesibile consumatorului de rând. Există peste 50 de denumiri diferite de zaharuri care sunt des utilizate ca înlocuitor pentru zahăr, aceste denumiri fiind mai greu de recunoscut pentru consumatorii obișnuiți. În România, 30% din populație este obeză. Excesul de zahăr conduce la o serie de probleme de inimă, dar poate favoriza și apariția cancerului. Am solicitat aşadar Comisiei să îmi comunice care sunt instrumentele de care dispune pentru a impune obligativitatea menționării exprese a conținutul de zahăr pe etichetele alimentelor”, ne-a declarat europarlamentarul.

În răspunsul primit din partea Comisarului European pentru Sănătate şi Siguranţă Alimentară, Vytenis Andriukaitis, acesta a transmis faptul că începând cu data de 13 decembrie 2016 declarația nutrițională a devenit obligatorie pentru majoritatea produselor alimentare preambalate, ceea ce facilitează accesul consumatorilor la o informare corectă asupra produselor aflate în circuitul pentru consum. “În conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare, este obligatorie etichetarea tuturor ingredientelor unui produs alimentar în lista ingredientelor de pe majoritatea produselor alimentare preambalate. Ingredientele sunt desemnate prin denumirea lor specifică, care este denumirea lor legală, în lipsa unei astfel de denumiri, denumirea ingredientului este denumirea sa uzuală sau, în cazul în care nu există o denumire uzuală sau aceasta nu este folosită, se furnizează o denumire descriptivă a ingredientului. Începând cu 13 decembrie 2016, declarația nutrițională a devenit obligatorie pentru majoritatea produselor alimentare preambalate. În special, consumatorii sunt informați cu privire la cantitatea de carbohidrați și cantitățile totale de zaharuri din acestea. Prin intermediul declarației nutriționale obligatorii, consumatorii au acces cu ușurință la informații clare privind conținutul de zaharuri al produselor alimentare, ceea ce ar trebui să le permită cetățenilor să facă alegeri nutriționale în cunoștință de cauză”, a replicat Comisia Europeană.

Acest articol este proprietatea Pagina Europeană și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

Articole similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Scroll to top