Doctor în drept, Iuliu Maniu a desfășurat activitate politică încă din vremea studenției și a luptat mereu pentru apărarea drepturilor românilor. S-a născut în 8 ianuarie 1837, în localitatea Bădăcin din județul Sălaj, poate nu întâmplător din acelaș județ cu actualul și viitorul premier al României, iar la 24 de ani a devenit membru în comitetul de conducere al Partidului Național Român. În anul 1906 ajunge deputat în parlamentul de la Budapesta, unde s-a făcut remarcat prin vigoarea cu care a apărat drepturile românilor. Tot în anul 1906, se întoarce în Transilvania, unde militează pentru unirea Transilvaniei cu România. A fost preşedinte al Partidului Naţional Ţărănesc, preşedinte al Consiliului de Miniştri – „Luptător acerb pentru democrație, a fost adversar al tuturor dictaturilor: carlistă, legionară, antonesciană, comunistă”, afirmă profesor Constantin Totir, în cartea sa „Prigoniții biruitori”. Potrivit Prof. Universitar Dr. Gabriel Ţepelea, primele măsuri ale lui Iuliu Maniu ca preşedinte al Consiliului de Miniştri au fost defiinţarea cenzurii şi a stării de asediu, descentralizarea administrativă, aplicarea de măsuri în favoarea muncitorilor, instaurarea unei politici externe pe baza principiului ca „aceasta nu aparţine partidelor, ci ţării”, reorganizarea „Casei Rurale” şi a Camerelor de Agricultură, vânzarea pe credit a maşinilor agricole, organizarea învăţământului agricol, consolidarea proprietăţii ţărăneşti, modernizarea transportului rutier în special. Acuzat de trădare pentru intenţia de a trimite o echipă de fruntaşi în străinătate, Iuliu Maniu e arestat în iunie 1947 şi condamnat la închisoare pe viaţă. Astfel îşi sfârşeşte zilele la Sighet, în 1953, omul de stat a cărui viaţă a fost o luptă necontenită împotriva opresiunii din afară şi dinăuntru, a dictaturilor care au bântuit acest colţ de lume. Ceea ce a spus Iuliu Maniu despre Europa în urmă cu aproape un secol, se poate vedea astăzi prin existența acestui mare organism care se numește Uniunea Europeană: „Europa de mâine – spunea Maniu imediat după Unire – va fi cea a uniunilor (…). Acest moment inexorabil nu trebuie să găsească poporul nostru nepregătit. Conducătorii politici trebuie să cultive calităţile profesionale şi morale ale românilor astfel ca ei să nu devină în noul context de liberă circulaţie a valorilor un fel de neoiobagi în raport cu alte popoare. Deci pregătire de specialitate, pregătire politică şi morală, pentru a face faţă concurenţei inevitabile!”. „La invitația domnului primar al orașului Șimleu Silvaniei, județul Sălaj, domnul Septimiu Țurcaș, am participat la sfârşitul săptămânii trecute la dezvelirea monumentului închinat celui care a fost un adevărat făuritor de țară, Iuliu Maniu, mort în închisorile comuniste în anul 1953. În scurta alocuțiune, am subliniat datoria noastră, a tuturor, dar mai ales a celor care în mod vremelnic cârmuiesc treburile în administrația publică, de a se preocupa pentru cinstirea înaintașilor noștri, a celor care au clădit prin sudoarea frunții lor România de astăzi. Astăzi, în vremuri extrem de tulburi atât pe plan european cât și pe plan mondial dar nu în ultimul rând pe plan național, este imporant să avem puterea și tăria de a ne uita de-a lungul istoriei la cei care au unit și nu au dezbinat pentru a face și noi același lucru. Dincolo de personalitatea lui Iuliu Maniu și faptele sale pentru România, este important de subliniat împrejurarea că în 1925 a vorbit despre necesitatea creării la nivel european a unei construcții federale în jurul Dunării, capabile să se lupte cu vicisitudinile vremii. Practic, domnia sa a prevestit apariția UE în 1957. Poporul român trebuie să își găsească resursele pentru a fi mai departe o oază de stabilitate și de securitate într-o Europă învolburată”, a explicat euroalesul Daniel Buda. De altfel, Iuliu Maniu a rostit un adevăr mai actual decât oricând: „Sunt supărat pe omul care spune: «Nu mă interesează politica, nu mă doare capul, îmi văd de treaba mea, de profesiunea mea. Politica nu mă interesează și facă cine ce vrea». Pe acela care vorbește așa sunt foarte supărat, pentru că atitudinea aceasta înseamnă cinism și indiferență față de viitorul neamului românesc. Noi, cetățenii acestei țări, suntem cu toții datori să ne ocupăm de problemele politice ale neamului și țării românești. Suntem datori să căutăm cu toții calea cea mai bună pentru înaintarea fericită a țării românești și aceasta înseamnă politica. Suntem obligați să arătăm ce ne dictează convingerea noastră și nu avem dreptul să spunem că nu ne interesează ce cale trebuie să apuce neamul românesc, pentru fericirea lui”.

Acest articol este proprietatea Pagina Europeană și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

Articole similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Scroll to top