Uniunea Europeană este în căutarea unui nou consens după Vilnius unde “răzgândirea” Ucrainei și criza politică gravă de la Kiev arată tot mai clar că Bruxelles-ul și așa numita „politică a UE în vecinătatea estică” are mare nevoie de confirmarea succeselor firave de până acum. Ele nu pot veni decât dinspre Republica Moldova și Georgia. Va fi însă Chișinăul sufient de puternic să răspundă provocărilor ce se anunță în 2014?

Marile provocări pentru elevul-model al PaE

Republica Moldova este în cea mai bună și avansată poziție din statele Partenriatului estic în privința negocierilor cu UE. Optimist, Chișinul poate semna Acordul de Asociere până în toamna lui 2014, iar procesul de liberalizare a vizelor (deja avizat la nivel de comisii în Parlamentul European) să fie încheiat cu succes. Realist însă, există pe de o parte provocări interne – actuala coaliție proeuropeană se află într-un echilibru fragil și trebuie să reziste oricăror tensiuni pentru a avea Acordul cu UE semnat până la alegerile parlamentare din noiembrie 2014. Pe de altă parte, loviturile dinspre regiunea separatistă Transnistria și cea autonomă Găgăuzia complică și ele ecuația, ca de altfel și eventuale viitoare presiuni ce pot veni din partea Moscovei.

UE trebuie să vină cu un plan concret de măsuri de contracarare a provocărilor rusești în Moldova în timp ce, abordarea mult prea tehnocrată a UE pe capitolele cheie pe care Moldova trebuie să facă progrese (reforma justiției și rezultate în lupta anticorupție, este unul din capitol) ar putea să genereze reacții inverse la Chișinu, avertizează Stanislav Secrieru, expert în spațiul Estic în raportul “Keep the Eyes Wide Open – EU Moldova”.

Cum se repliază Bruxelles-ul: Polonia şi Suedia, ambiţioase în Est

După “înfrângerea” de la Vilnius și un răspuns neconvingător al Bruxelles-ului în privinţa crizei grave de la Kiev, Consiliul pentru Afaceri Externe se reuneşte pe 10 februarie cu Polonia şi Suedia (ai cărei lideri în politica externă sunt consideraţi Părinţi ai Parteneriatului Estic) pregătite cu un plan pentru candidatele disciplinate: Republica Moldova şi Georgia.    “20 de puncte post Vilnius pentru Parteneriatul Estic” a fost documentul de lucru cu care Suedia, obţinând susţinerea a 12 state member UE inclusive a Germaniei, Poloniei şi Marii Britanii, a venit la reuniunea şefilor diplomaţiilor europene. Detaliile documentului pot fi consultate aici.

România a făcut şi ea apel în aceeaşi reuniune la grăbirea procedurilor pentru semnarea cât mai rapidă a Acordurilor cu UE. „Republica Moldova şi Georgia sunt performerii Parteneriatului Estic. UE ar trebui să permită o mai mare diferenţiere, accelerând procedurile interne pentru a permite semnarea Acordului de Asociere şi a Acordului Aprofundat şi Cuprinzător de Liber Schimb până la sfârşitul lunii august 2014, precum şi pentru o decizie cât mai rapidă privind liberalizarea regimului de vize”, a susţinut şeful diplomaţiei române Titus Corlăţean în cadrul reuniunii, potrivit MAE.

Citeşte şi: Noul plan al Bruxelles-ului pentru Ucraina: 20 de miliarde şi perspectiva integrării

„Infrângerea” UE de la Vilnius

La Vilnius (28 -29 noiembrie 2014) – la a treia reuniune la nivel înalt a Parteneriatului estic (PaE) – UE a avut aşteptări mari şi pregătise semnarea/parafarea Acordurilor de Asociere cu Ucraina – cea mai mare miză la acel moment, cu Republica Moldova – cea mai pregătită şi cu Georgia – cu un govern proeuropean dar cu serioase semne de întrebare legate de independenţa justiţiei.

La Vilnius UE a trebuit să se mulţumească doar cu parafarea acordurilor de asociere cu Georgia țara cu cel mai înalt nivel de sprijin popular din PaE pentru aderarea la UE și Moldova. Parafarea înseamnă exprimarea de către delegați, în urma negocierilor, a consimțământului asupra textului unui acord (dacă nu se indică altfel, consimțământul este doar provizoriu). Acordurile ar trebui semnate în 2014.

Acordurile vor contribui la crearea unor relații politice și economice mai aprofundate între UE și aceste două țări. Acordurile includ şi aşa numitele zone de liber schimb complex și cuprinzător (Deep and Comprehensive Free Trade Agreement – DCFTA), o zonă de liber schimb care se referă atât la bunuri, cât și la servicii (zonă de liber schimb cuprinzător) și care implică un grad ridicat de apropiere legislativă (zonă de liber schimb aprofundat).

Ucraina nu a semnnat Acordul de Asociere într-o mişcare de ultim moment, după luni de negocieri accelerate cu UE, după o serie de condiţionalităţi neîndeplinite de Kiev. Preşedintele Victor Ianucovici, răzgândit de Moscova, confirma, cu o zi înainte de Vilnius suspendarea negocierilor pe Acordul de Asociere cu UE. Liderii europeni anunţă că „uşa rămâne în continuare deschisă” pentru Kiev, refuză negocieri în trei UE – Ucraina – Rusia propuse de ucrainieni, însă Ianucovici se întoarce acasă unde sute de tineri protesează în stradă împotriva deciziei de a nu semna Acordul UE Ucraina. Acela avea să fie începutul Euromaidanului, la aproape trei luni, ucrainienii fiind încă în stradă.

Azerbaidjan a semnat un acord de facilitare a eliberării vizelor cu Uniunea Europeană. Acordul de readmisie și parteneriatul pentru mobilitate vor fi semnate la o dată ulterioară, potrivit concluziilor  reuniunii. Acordul permite cetățenilor acestui stat să obțină cu mai multă ușurință vize de scurtă ședere, pot intra în state UE şi pot călători liber pe întregul teritoriu al acestora.

Belarus și-a anunțat disponibilitatea pentru demararea negocierilor privind un acord de facilitare a eliberării vizelor.

Armenia anunţase în septembrie 2013 intenția de a se alătura Uniunii Vamale Rusia-Belarus-Kazahstan la presiunea Mosvovei compromiţând astfel orice şansă de a parafa Acordul de Asociere cu UE la Vilnius.

Parteneriatul Estic, pe scurt 

Parteneriatul estic al Uniunii Europene vizează apropierea de şase state din Europa de Est şi Caucazul de Sud: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina şi   a fost lansat la Praga, în mai 2009. Prin această inițiativă, UE sprijină reformele din țările partenere care vizează consolidarea democrației, a statului de drept, a respectării drepturilor omului și a unei economii de piață deschise. Concomitent, acest cadru oferă şi integrarea progresivă a acestor state în economia europeană, o mai mare mobilitate pentru cetățeni prin liberalizarea regimului de vize cu statele membre UE și legături politice mai strânse.

Citește ultimele informații legate de Parteneriatul Estic

Acest articol este proprietatea Pagina Europeană și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

Articole similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Scroll to top