Perspectiva unei Europe cu mai multe viteze aduce la suprafaţă o nouă diviziune ce poate marca de acum înainte evoluţia Uniunii Europene. Ţările din Europa de Est se tem că o nouă falie s-ar putea deschide de-a lungul vechii Cortine de Fier de pe vremea Războiului Rece, mai ales dacă statele din Occident vor diminua finanţarea oferită estului, imediat după Brexit. În contextul acestui euroscepticism şi al avansului partidelor populiste, acum statele occidentale ale Uniunii Europene au în vedere o aprofundare a integrării lor într-o„Europă cu mai multe viteze“, chiar dacă acest lucru va presupune lăsarea în urmă a ţărilor din est, care doresc o consolidare a rolului statelor naţionale în cadrul blocului comunitar şi se împotrivesc ideii de a se avansa către o Europă federală.

În acest sens, Grupul Partidului Popular European, cel mai important din Parlamentul European, a găzduit o serie de dezbateri cu privire la viitorul Europei. Printre cei care au luat cuvântul se numără şi europarlamentarul român Daniel Buda, care a avut o intervenţie tranşantă.  „Am subliniat foarte clar în cadrul intervenției faptul că România, țara unde peste 600.000 de cetățeni au ieșit în stradă pentru a-și apăra valorile și viitorul lor și a copiilor lor, este preocupată la fel de mult de viitorul Uniunii Europene“, a subliniat deputatul. „Câteva cuvinte doar legat de ceea ce înseamnă viitorul Europei deoarece discursul domnului Juncker de săptămâna trecută a avut ecouri foarte mari mai ales în România și eu cred că în special în statele din Estul Europei.  Aici există într-adevăr o preocupare majoră cu privire la direcția în care se va duce Europa. În România am avut zilele trecute sau săptămânile trecute peste 600.000 de oameni în stradă aceștia fiind preocupați de viitorul României. Pot să vă spun că aceeași oameni sunt extrem de preocupați de ceea ce înseamnă viitorul Europei. Mesajul lor este foarte clar: nu ne dorim o Europă cu mai multe viteze, nu ne dorim o Europă așezată pe cercuri concentrice ci, dimpotrivă, ne dorim o Europă unită. Eu cred că stă în capacitatea noastră de a avea o Europă unită. Și aș pleca în expunerea mea de la discursul domnului Esteban din plenul Parlamantului de săptămâna trecută, un discurs excelent în care s-a subliniat că această Uniune Europeană ne-a asigurat peste 60 de ani de pace. Stimați colegi, noi nu putem ignora acest adevăr iar acest adevăr trebuie să îl apărăm și să îl multiplicăm mai departe. Am avut pace și de aici de la această pace am avut mai departe bunăstarea pe cât a fost ea dar și alte consecințe pozitive ale acestei construcții. Sigur, avem o realitate pe care nu putem să o contestăm, sunt probleme la nivelul Uniunii Europene, dar haideți să vedem care sunt cauzele acestor probleme. De ce oare avem lideri politici naționali care vin și își asumă ceva la Bruxelles, iar când merg în statele lor nu mai duc la îndeplinire ce și-au asumat? Eu cred că este o chestiune care poate fi lămurită și pusă la punct. Pe de altă parte, mai este o problemă legată de faptul că unele guverne naționale și mărturisesc cu oarecare durere în suflet, inclusiv guvernul României, își vinde uneori propria incompetență dând vina pe Bruxelles. Vă dau un exemplu pe accesarea fondurilor europene. Dacă Bruxelles-ul trimite 2-3 condiționalități, vine Guvernul și mă îndoiesc că este doar Guvernul României, care mai pune încă 20 de condiționalități și spune: Bruxelles-ul este de vină. Ori eu cred că și aici trebuie să acționăm astfel încât să putem simplifica lucrurile și să împiedicăm guvernele să mai facă astfel de lucruri. Mai este o altă problemă legat de ceea ce înseamnă comunicarea. Antevorbitorii mei au spus și au subliniat că, așa cum este această Uniune Europeană, ne-a asigurat bunăstare! Dar oare comunicăm noi suficiet cu cetățenii noștri? Și eu cred că nu facem suficient de bine acest lucru dar este important mai departe să comunicăm cu cetățenii noștri. Întâmplător mă ocup de un proiect la Comisia REGI legat de vizibilitatea politicii de coeziune. Nu știu câți dintre dumneavoastră cunoașteți faptul că doar 25% din populația Uniunii Europene știe când se fac investiții din fonduri europene. Deci 25% știu ce înseamnă Uniunea Europeană sub aspectul investițiilor. Ei cred că aceste investiții se fac de la Cel de Sus. De la Cel de Sus se fac bineînțeles, dar cu sprijinul Uniunii Europene. Și aici sunt două aspecte. Un aspect negativ, asta înseamnă că suntem noi de vină că nu am reușit, și aici mă refer la Comisie, la Parlament și la Consiliu că nu reușim să conștientizăm opinia publică legat de binefacerile Uniunii Europene. Pe de altă parte, este un lucru bun că avem unde să muncim noi toți și să conștientizăm opinia publică legat de ceea ce înseamnă Uniunea Europeană. Aș închide prin a vă spune un lucru foarte clar. Nu cred că este important neapărat cu câte viteze se mișcă un stat sau altul. Sunt importante obiectivele noastre comune. Cel mai important obiectiv trebuie să fie pacea și securitatea și nu vreau ca partidul meu politic, pentru că așa cum am spus este o mare responsabilitate pentru noi că avem toți trei conducătorii, să fie legați de ceea ce înseamnă distrugerea acestui proiect european. Este nevoie de proiectul european pentru că avem nevoie de pace, de liniște și de bunăstare“, a subliniat deputatul.

 

Acest articol este proprietatea Pagina Europeană și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

Articole similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Scroll to top