România a reuşit să înregistreze la nivel european şi „Novac afumat din Ţara Bârsei” ca produs de Indicaţie Geografică Protejată, după ce Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a publicat joi decizia de înregistrare a denumirii în registrul denumirilor de origine protejate. Novacul afumat din Ţara Bârsei este al patrulea produs românesc protejat oficial la nivelul Uniunii Europene, după Telemeaua de Ibăneşti, Magiunul de Topoloveni şi Salamul de Sibiu.

Anul trecut, Telemeaua de Ibăneşti şi Salamul de Sibiu au fost certificate la nivel european. Magiunul de Topoloveni a fost înregistrat la nivelul Uniunii Europene în 2011, iar de atunci şi până în 2016 nu a mai primit protecţia europeană niciun alt produs românesc. Recunoaşterea ca produs tradiţional dă dreptul fabricanţilor din România să primească bani de la Uniunea Europeană pentru promovarea produselor în afara graniţelor ţării. Potrivit datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din 2016, la nivel mondial erau garantate 1.427 de produse tradiţionale, din care 1.404 din Uniunea Europeană. România mai are pe lista de aşteptare cârnaţii de Pleşcoi şi scrumbia de Dunăre afumată. „Comisia Europeană a aprobat cererea de înregistrare depusă de autorităţile române pentru ca Novacul Afumat de Țara Bârsei să devină produs de “Indicaţie geografică protejată”. În calitate de membru al Comisiei de Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European, mă bucur că acest produs se alătură celor peste 1.400 de produse care sunt deja protejate de Uniunea Europeană însă, în acelaşi timp, nu pot să nu îmi exprim dezamăgirea pentru faptul că, până în prezent ţara noastră are acum doar patru astfel de produse protejate, şi anume, Salamul de Sibiu, Magiunul de Topoloveni, Telemeaua de Ibăneşti şi Novacul Afumat de Ţara Bârsei iar încă alte două produse, Cârnații de Pleșcoi și Scrumbia afumată de Dunăre, sunt în curs de a obţine protecţie comunitară. Cele mai multe produse protejate le deține Italia, 296, urmată de Franța, 243, Spania, 205, Portugalia, 139, Grecia, 106, și Germania, 96. În cursul anului trecut, am adresat Comisiei Europene o întrebare cu solicitare de răspuns scris pe această temă, în care am solicitat să mi se transmită care sunt mecanismele pe care Comisia le are la îndemână pentru a susține producătorii de produse tradiționale în vederea obținerii de protecție comunitară în folosul lor şi de asemenea, care sunt măsurile puse la dispoziție pentru facilitarea accesului la fondurile europene pentru promovarea propriilor produse în afara spațiului comunitar“, a precizat europarlamentarul Daniel Buda.

Redăm răspunsul primit din partea Comisiei:
Uniunea Europeană pune la dispoziția producătorilor și asociațiilor de producători fonduri europene nerambursabile pentru promovarea propriilor produse în interiorul şi în afara spațiului comunitar. Comisia oferă sprijin pentru produsele alimentare tradiționale în primul rând prin gestionarea sistemelor din domeniul calității ale UE pentru protecția denumirilor de origine, a indicațiilor geografice și a specialităților tradiționale, instituite prin Regulamentul nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare. Denumirile unor astfel de produse înregistrate la nivelul UE se bucură de o vastă protecție pe teritoriul UE. Mai mult, Comisia urmărește să îmbunătățească protecția indicațiilor geografice ale UE în țările terțe. Comisia este angajată în negocieri bilaterale și multilaterale al căror obiectiv îl constituie îmbunătățirea protecției indicațiilor geografice. Sporirea gradului de sensibilizare și de recunoaștere a indicațiilor geografice și a specialităților tradiționale, atât în interiorul, cât și în afara Uniunii reprezintă unul dintre obiectivele specifice ale politicii de promovare a UE pentru produsele agricole. În ceea ce privește acțiunile de promovare în afara UE, în cadrul acestui nou sistem, produsele recunoscute în temeiul unuia dintre sistemele din domeniul calității ale Uniunii vor beneficia de un nivel ridicat de cofinanțare de 80% din partea Uniunii

„Consider că autorităţile române trebuie să arate o mai mare preocupare legată de protecţia produselor tradiţionale româneşti, mai ales că produsele noastre sunt într-adevăr autentice, sănătoase şi gustoase. Mai mult, aşa cum se arată şi în răspunsul primit de la Comisie, există fonduri consistente puse la dispoziţie de UE în vederea recunoaşterii produselor comunitare. Este păcat că România nu profită mai mult, aşa cum fac alte state, de aceste măsuri puse la dispoziţie de UE şi nu arată o preocupare mai mare faţă de punerea în valoare a propriilor produse tradiţionale!“, a concluzionat europarlamentarul român.

Acest articol este proprietatea Pagina Europeană și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

Articole similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Scroll to top