În 30 septembrie Comisia Europeană a publicat evaluarea oficială a candidaturilor celor 19 oraşe europene care îşi doresc să găzduiască Agenţia Europeană pentru Medicamente, din care reiese că România are un dosar bun. Aceasta în condițiile în care Comisia a omis să menționeze că Bucureștiul s-a angajat la nivel guvernamental să creeze un departament special pentru relocarea EMA, nu a menționat spațiile de conferință disponibile în noile clădiri și a uitat sa spuna ca România are facilități educaționale.

În 4 octombrie, autoritățile de la București au reclamat faptul că evaluarea omite anumite avantaje ale României, legate de educaţia gratuită, de facilităţile clădirii de birouri, de existenţa unui plan la nivel naţional pentru relocare, dar şi de problema soţilor si soţiilor angajaţilor. România aminteşte că angajaţii şi partenerii lor vor avea statut diplomatic, ceea ce înseamnă că toate parteneriatele civile din ţările de origine vor fi recunoscute la noi. De-abia la 27 octombrie vine şi răspunsul de la Comisie, unde se reunoaşte că Bruxelles-ul a reflectat eronat dosarul de candidatură al României, care a stat la baza unor temeri exprimate public de angajaţi EMA. Mai mult, răspunsul de la Comisie arată că anumite elemente ale ofertei României, precum aspectele financiare, au fost secretizate în mod greşit, ascunzând astfel anumite argumente care ar fi pledat în sprijinul nostru. Postura în care a fost pusă România l-a determinat pe euroalesul Daniel Buda, unul dintre cei mai activi deputaţi din Parlamentul European, să ia atitudine. „Dosarul României de candidatură la EMA a fost unul dintre cele mai apreciate în rândul reprezentanților Comisiei Europene, conform evaluării oficiale publicată în 30 septembrie. Totuși, dosarul putea fi apreciat într-o măsură mult mai ridicată dacă s-ar fi luat în considerare toate punctele forte specificate în candidatura României. Comisia a omis să puncteze o serie de avantaje oferite de România, cum ar fi cele legate de educația gratuită, de facilitățile clădirii de birouri, de existența unui plan la nivel național pentru relocare, și nu numai. După mai mult de trei săptămâni, Comisia a trimis un răspuns oficial în care a recunoscut erorile intervenite în evaluarea dosarului României, specificând faptul că au fost omise o serie de beneficii care ar fi putut crește și mai mult șansele României. Din păcate, în tot acest timp, statele membre și-au creionat o viziune deformată asupra realității din România pe baza evaluării inițiale realizate de Comisie, dar și pe baza punctelor de vedere emise de angajații EMA. Aparent, angajații Agenției Europeană pentru Medicamente își canalizează energia pentru a denigra România, folosindu-se de funcția pe care o au pentru a influența opinia publică. Angajații EMA nu au primit mandat pentru a publica diferite evaluări și sondaje elaborate la inițiativă proprie prin care au ales să își exprime punctul de vedere personal. Nu contestă nimeni dreptul indivizilor la libertatea de exprimare, respectiv la libertatea de opinii. Însă, în momentul în care activezi în cadrul unei instituții europene este esențial să îți respecți mandatul, să dai dovadă de obiectivitate și să prioritezi întotdeauna interesul comun al Uniunii, nu interesul personal. În baza procedurilor parlamentare de care dispun, voi solicita Comisiei Europene explicații cu privire la modalitatea defectuasă în care s-a realizat evaluarea candidaturii României în prima etapă, dar și clarificări referitoare la modul în care influențează angajații EMA procesul de alegere a statului gazdă pentru EMA, precum și măsurile pe care le va lua Comisia pentru a remedia situația actuală“, a spus europarlamentarul român.

 

Acest articol este proprietatea Pagina Europeană și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

Articole similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Scroll to top