Congresului Internațional al Rasei Bălțată tip Simmental are loc anul acesta în Parcul Central din localitatea Târgu Mureș, în perioada 1-2 septembrie. Claudiu Frânc, președintele Federației Crescătorilor de Bovine din România, a explicat că la eveniment participă nu mai puţin de 3.000 de fermieri din ţară şi din străinătate. Printre invitaţii de onoare s-a numărat în acest an şi europarlamentarul Daniel Buda, membru în cadrul Comisiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală din Parlamentul European.

„România trebuie să valorifice mai mult fondurile europene pentru dezvoltarea agriculturii. Pentru perioada de programare 2014-2020, România are alocate, prin Politica Agricolă Comună, aproximativ 19,43 de miliarde de euro. Din acest fond avem alocaţi doar pentru PNDR o sumă totală de 9,472 miliarde de euro, din care 8,127 miliarde de euro reprezintă fondurile europene atribuite ţării noastre, iar 1,345 miliarde de euro reprezintă contribuţia naţională. Cu ajutorul acestor fonduri vor putea fi finanţate investiţii publice ale autorităţilor locale în infrastructura din mediul rural, precum şi investiţiile fermierilor şi ale altor antreprenori, pentru mediul rural. Eforturile pentru absorbţia corectă şi eficientă a fondurilor europene trebuie să fie depuse, deopotrivă, atât de Ministerul Agriculturii cât şi de fermierii din România şi, evident, de instituţiile europene, astfel încât acestea să ajungă la fermieri ceea ce le va permite, pe de o parte, să îşi dezvolte capacităţile de producţie şi desfacere, iar pe de altă parte să devină competitivi pe piaţa europeană şi nu numai. Doar împreună putem reuşi să avem o agricultură performantă, iar consumatorii să aibă o hrană de calitate la preţuri rezonabile şi bineînţeles accesibile. Este adevărat că superbirocratizarea, hățișul legislativ în procedurile de accesare a fondurilor europene, precum și schimbarea regulilor în timpul jocului sunt doar câteva cauze care au determinat ca România să nu fie performantă în acest domeniu însă sunt convins că printr-o comunicare mai intensă între stat și cetățean aceste probleme vor dispărea. Scopul meu, ca și membru al Parlamentului European şi membru al Comisiei de Agricultură şi Dezvoltare Rurală din acest for, este acela de a maximiza accesul românilor la informaţii legate de oportunităţile de atragere de fonduri europene în exerciţiul financiar de până în anul 2020. Fondurile europene au constituit și constituie gura de oxigen pentru România şi o şansă în dezvoltarea agriculturii româneşti, pe care nu ne putem permite să o pierdem“, a declarat Daniel Buda.

„Un alt aspect pe care l-am subliniat a fost cel legat de importanţa asocierii în agricultură. În România avem 3.756.000 de ferme mici (valoare standard sub 8.000 euro), care reprezintă 96,7% din totalul exploataţiilor agricole. Participarea la formele asociative în ţara noastră este însă foarte scăzută. Sub 1% din fermierii români fac parte din forme asociative. Spre comparaţie, în UE media de organizare a fermierilor este de 34%. Asocierea fermierilor are mai multe avantaje: accesarea mai uşoară a fondurilor europene, posibilitatea de negociere a unui preţ mai bun al produselor, posibilitatea de negociere a unui preţ mai mic al costurilor de producţie, cooperativa face un branding şi un marketing mai bun al produselor iar membrii sunt expuşi la informaţie, inovaţie şi au acces la proiecte de colaborare, clustere în agricultură. Tot la capitolul avantaje ale asocierii în agricultură, ar putea fi amintite acelea că asocierea degrevează producătorul de responsabilitatea vânzării, poate face investiţii în infrastructuri de depozitare sau procesare, şi se trece de la vânzarea produselor agricole neprocesate către produsele cu valoarea adăugată. Asocierea în agricultură aduce beneficii şi asupra mediului economic în ansamblu. Astfel, se pun în valoare resursele locale şi se creează produse locale, asocierile creează locuri de muncă, atât permanente, cât şi sezoniere şi aduc fermierii din zona gri a economiei în zona albă, ceea ce înseamnă venituri fiscalizate şi bani la buget. Fermierii români trebuie să ia exemplu de la fermierii din stetale vestice şi trebuie să aibă curaj să se asocieze. Altfel, agricultura din România va fi făcută la nivelul subzistenţei. Nu am putut să ocolesc şi problemele cu care se confruntă crescătorii de bovine şi anume costul scăzut al laptelui. Din păcate 1 litru de lapte costă astăzi mai puţin decât o sticlă de apă plată din supermarket. Este alarmant iar fermierii sunt îndreptăţiţi să fie nemulţumiţi. Însă repet, prin asociere, puterea acestora de a se impune pe piaţă ar fi mult mai mare şi mult mai susţinut financiar, inclusiv din fonduri europene. Nu în ultimul rând, m-am referit la rasa Bălţată, un brand românesc care este recunoscut la nivel european, un brand istoric recunoscut încă din anul 1959. Noi trebuie să fim mândri de această rasă şi trebuie să o promovăm mult mai mult peste hotare datorită calităţilor incontestabile ale laptelui şi ale produselor rezultate din lapte. O vacă Balţată românească produce în medie, anual, 3.000 litri de lapte, cu 4% grăsime şi 3.45% proteine. Producţia de carne este remarcabilă şi, din multe puncte de vedere, este comparabilă cu cea a bovinelor pentru carne, având chiar caracteristici superioare. Balţata românească este o rasă pentru producţia de lapte şi carne, potrivită pentru ferme şi gospodarii“, a mai spus euroalesul român.

Acest articol este proprietatea Pagina Europeană și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

Articole similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Scroll to top